A fi părinte înseamnă întrebări, îngrijorări și, uneori, teamă că nu faci suficient sau „cum trebuie”. Febra, răcelile, alimentația, somnul sau timpul petrecut în fața ecranelor sunt subiecte care pot deveni copleșitoare, mai ales în primii ani de viață ai copilului. Din dorința de a oferi liniște, claritate și informații corecte, am stat de vorbă cu Dr. Mădălina-Adela Boc , medic specialist în pediatrie. Împreună, am ales să discutăm sincer despre cele mai frecvente preocupări ale părinților, să demontăm mituri și să aducem răspunsuri care să ofere nu doar soluții, ci și încredere.
1. De ce se îmbolnăvesc copiii atât de des? Părinții spun adesea „abia a ieșit dintr-o răceală și intră în alta”. Când este normal și când ar trebui să ne îngrijorăm?
Copiii se îmbolnăvesc frecvent deoarece sistemul lor imunitar este încă „în antrenament”, mai ales în primii ani de viață. În primii ani de colectivitate (creșă sau grădiniță), este normal ca un copil să aibă 6–8 episoade de răceală pe an, în special în sezonul rece. Virusurile respiratorii sunt extrem de contagioase, iar copiii intră ușor în contact cu ele: ating frecvent obiecte și suprafețe, își duc mâinile la față sau la gură și împart jucării cu alți copii.
2. Febra sperie aproape toți părinții. Care sunt cele trei lucruri esențiale pe care trebuie să le facem corect și cele trei greșeli pe care le vedeți cel mai des?
„Febra” este adesea percepută ca un adevărat „bau-bau” în practica pediatrică, iar mulți părinți se sperie atunci când copilul lor face febră. În realitate, febra reprezintă un mecanism natural de apărare, prin care organismul luptă împotriva microbilor. Vorbim despre febră atunci când temperatura corporală depășește 38 de grade Celsius.
Ce este recomandat să facem în caz de febră:
- să măsurăm corect temperatura;
- să îmbrăcăm copilul lejer;
- să folosim medicație antitermică, conform recomandărilor medicale.
Ce NU este recomandat
- să „infofolim” copilul;
- să administrăm antibiotice fără indicație medicală;
- să facem frecții cu alcool.
3. Când vine vorba de mâncare, părinții sunt mereu între „nu mănâncă nimic” și „mănâncă prea multe prostii”. Care este, de fapt, definiția unui copil care mănâncă normal?
Vă mai amintiți replica celebră din copilărie: „Papă tot din farfurie”? În realitate, alimentația copiilor este diferită de cea a adulților și nu urmează reguli perfecte. Copiii au un apetit variabil, care poate fluctua de la o zi la alta. Preferă gusturile simple, repetitive și pot consuma doar câteva tipuri de alimente pentru perioade mai lungi de timp. De multe ori, sunt atrași de alimente precum pastele, pâinea, orezul sau cartofii.
În alimentația copiilor, nu există perfecțiune, ci echilibru.
Ce recomandăm într-o alimentație sănătoasă:
- cel puțin un fruct pe zi;
- legume zilnic;
- carne sau alte surse de proteine, zilnic;
- lactate, în cantități adecvate vârstei.
Dulciurile nu trebuie interzise complet. Consumul de 2–3 ori pe săptămână este considerat normal.
Când este cazul să ne îngrijorăm:
- dacă copilul nu ia în greutate sau pierde în greutate;
- dacă refuză alimente din mai multe grupe alimentare;
- dacă apar probleme de înghițire sau masticație.
4. Mulți părinți întreabă, dar uneori nu îndrăznesc direct: cât timp de stat la ecrane este, de fapt, sigur? Și ce probleme reale ați observat la copiii care depășesc aceste limite?
Copiii mici, cu vârsta sub 2 ani, nu ar trebui, în principiu, să fie expuși la ecrane. În cazul copiilor mai mari, timpul petrecut în fața ecranelor ar trebui limitat la maximum o oră pe zi, timp în care este important ca părintele să fie prezent, să supravegheze și să discute cu copilul despre ceea ce urmărește.
Este recomandat să evităm complet ecranele înainte de somn, deoarece imaginile care se succed rapid, culorile intense și sunetele puternice pot suprastimula sistemul nervos și pot afecta calitatea somnului.
Expunerea excesivă la ecrane poate avea mai multe efecte negative:
- poate crea dependență;
- copiii pot ajunge să nu mai știe să se joace sau să interacționeze cu alți copii;
- pot apărea tulburări de limbaj și probleme de atenție;
- crește riscul de sedentarism, prin reducerea activității fizice;
- copiii pot deveni mai agitați și pot avea somnul afectat;
- pot apărea probleme de vedere.
5. Un copil tușește noaptea, are mucisori, face febră — părintele se întreabă: „Merg la medic acum sau mai aștept?” Care sunt semnele clare că nu trebuie să mai aștepte?
De regulă, atunci când un copil de vârstă mică (sub 3 ani) prezintă simptome precum febră, tuse sau secreții nazale, specifice unei infecții respiratorii comune, este recomandat consultul la medicul pediatru cât mai curând, după apariția acestor semne. Părinții nu ar trebui să „aștepte” dacă observă că starea generală a copilului nu este una bună: dacă nu este activ și vioi, nu mănâncă, este mai somnolent decât de obicei sau pare apatic. De asemenea, prezentarea la medic este necesară și în cazul febrei mari, care apare frecvent sau la intervale scurte de timp.
6. În primul an de viață, sunt multe „povești” transmise din familie: ce să mănânce, când să doarmă, ce să nu faci. Care sunt cele mai greșite sfaturi pe care le auziți și pe care părinții chiar le aplică?
În practica pediatrică apar frecvent întrebări precum:
„Dacă este răcit, am voie să îi fac baie?”,
„Pot să îl scot afară în sezonul rece?”,
„Dacă are otită sau e răcit, trebuie să stea cu căciuliță?”,
sau „A făcut roșu în gât pentru că a mâncat înghețată?”.
De asemenea, mulți părinți încă se tem că statul în curent provoacă răceala.
Toate acestea sunt, de fapt, mituri inofensive, care pot fi lămurite simplu.
Baia copilului este recomandată zilnic, chiar și atunci când este răcit, deoarece apa caldă relaxează, ajută la desfundarea nasului și poate induce un somn mai liniștit.
Ieșitul afară este permis atunci când copilul este răcit, inclusiv în sezonul rece, cu condiția ca ieșirile să fie de scurtă durată, iar copilul să fie îmbrăcat adecvat temperaturii.
Căciulița trebuie purtată doar afară, atunci când este frig sau vânt puternic. Nu este necesară în casă și nu previne răceala.
În ceea ce privește așa-numitul „roșu în gât”, acesta reprezintă, de fapt, inflamația mucoasei gâtului, apărută în urma acțiunii microbilor, și nu este cauzată de consumul de înghețată sau alimente reci.
7. Antibioticele sunt încă un subiect sensibil: „îl ajută să treacă mai repede”. Când sunt cu adevărat necesare și care este riscul real al folosirii lor fără indicație?
Administrarea antibioticelor fără prescripție medicală a devenit, din păcate, un adevărat trend în România. Este important ca părinții să înțeleagă că antibioticele sunt eficiente doar în cazul infecțiilor bacteriene, ajutând organismul să se vindece și să treacă mai repede peste boală atunci când cauza este una bacteriană.
În majoritatea cazurilor, însă, răcelile copiilor sunt provocate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect asupra acestora.
Utilizarea antibioticelor fără recomandarea medicului poate avea consecințe importante. Acestea pot perturba flora digestivă a copiilor, ducând la dureri abdominale frecvente și modificări ale tranzitului intestinal. Mai mult, administrarea repetată sau pe termen lung poate contribui la scăderea imunității și la apariția unor îmbolnăviri frecvente.
8. În final, care este cel mai bun sfat simplu pe care l-ați da unui părinte aflat la început de drum și care se teme că „nu face suficient”?
Copiii nu se cresc „după cărți”. Este mult mai important să îți observi copilul decât să citești despre el. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare și propriile nevoi, iar intuiția părintelui, în special a mamei, contează enorm.
Nu există „părinți perfecți”, iar perfecțiunea nu ar trebui să fie un obiectiv. Ceea ce contează cu adevărat este să rămâi calm, prezent și atent. Prezența ta liniștită și implicată este, de multe ori, mai valoroasă decât orice recomandare sau sfat din exterior.
Pentru părinții care își doresc sprijin medical de specialitate, Dr. Mădălina-Adela Boc , medic specialist în pediatrie, oferă consultații și controale pediatrice, diagnostic și tratament, precum și vaccinări, atât prin Casa de Asigurări de Sănătate, cât și în regim privat. Activitatea medicală se desfășoară în cadrul Centrului Medical SANOFAM, situat în Timișoara, str. Andrei Șaguna nr. 3, bloc U5. Programările se pot face la 0356 20 10 28 sau prin e-mail, la [email protected].
