Astăzi se împlinesc 9 ani de la incendiul din clubul Colectiv. Două evenimente au marcat în acest an domeniul sănătății: În primavară, Ministerul Sănătății aproba un Ordin despre care medici și supraviețuitori ai incendiului din 2015 spun că permite ca structurile medicale existente în România să devină secții pentru mari arși prin coborârea standardelor pe hârtie, „din pix”. Fără a avea resursele și performanța medicală necesare îngrijirii acestor pacienți. În luna iunie, al doilea dosar Colectiv – cel care îi viza pe fostul ministru Nicolae Bănicioiu și pe managerii de spital acuzați că nu au transferat răniții în străinătate – a fost clasat de procurori.
BILANȚUL COLECTIV. 64 de tineri au murit în urma incendiului din seara zilei de 30 octombrie 2015 – 27 dintre ei în acea noapte, iar restul în spitale, în săptămânile care au urmat. 150 de oameni au fost răniți, majoritatea mutilați pe viață. În vara anului 2017, la aproape 2 ani de la incendiu, unul dintre supraviețuitori s-a sinucis.
„Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv”
Eugen Iancu și-a pierdut fiul de 22 de ani – Alexandru – după incendiul de acum 9 ani. Alexandru Iancu a murit la 3 săptămâni de la incendiu, la Spitalul Sf. Ioan din București, cu 5 infecții nosocomiale în corp, potrivit tatălui său. A fost a 59-a victimă.
În cei 9 ani nu numai că nu s-a schimbat mai nimic, dar aproape că nici nu se mai vorbește despre asta, subliniază, cu tristețe, Eugen Iancu, în dialogul cu HotNews: „Nu mai vorbește nimeni despre Colectiv. Ne caută din ce în ce mai puțină lume. Nici nu se mai comunică ce se întâmplă (cu pacienții arși – n.red.). Săptămâna trecută, un tânăr s-a electrocutat la Iași. Nu știe nimeni ce s-a întâmplat cu el. A fost transferat? Nu a fost transferat?”
După moartea fiului său, Eugen Iancu a înființat Asociația Colectiv GTG 3010, care și-a propus să monitorizeze anchetele care au urmat tragediei și să îi sprijine pe supraviețuitori. Și-a dorit, inclusiv, să construiască un centru pentru tratarea arșilor din donații, când a văzut că autoritățile nu o fac.
„Cum e posibil ca în 9 ani să nu faci nimic?”
Spitalele din România nu aveau, conform legislației valabile până în aprilie anul acesta, secții care să corespundă standardelor din legislație pentru tratarea în siguranță a pacienților cu arsuri grave.
„Cum e posibil ca în 9 ani să nu faci nimic?”, se întreabă Eugen Iancu.
El consideră că în România, în cazul unui accident cu arsuri, nimeni nu este în siguranță: „Dacă se întâmplă azi un incendiu cu 10 victime, e la fel ca atunci: nu avem unde să îi internăm. Dacă mâine ia foc mașina unui politician cu copilul ei în ea, în primele două ore va ajunge într-un spital din România, unde se va umple de bacterii. Și nu va pleca afară într-o oră. Va pleca după 24-48 de ore, când va fi deja prea târziu. De ce nu înțeleg oamenii aceștia nimic?”
Eugen Iancu a încercat, prin asociația pe care a înființat-o în memoria fiului său și a celorlalte victime, inclusiv să inițieze o strângere de fonduri pentru construirea unui centru pentru mari arși. „Dar toată lumea a fugit. Și mi s-a spus: <Nimeni nu vă va ajuta! Ar fi o palmă în țara asta, unde 30 de ani nu s-a construit nimic.> Ni s-a spus că niciun medic, niciun politician nu ne va ajuta.”
Eugen Iancu crede că medicii, nu politicienii, sunt cei care s-au opus cel mai mult: „Aici este cea mai mare problemă. Suferim de un orgoliu din acesta: să nu cumva!”
„E dezolant”
„România nu a construit niciun centru de arși în nouă ani. Nicio secție de recuperare a pacienților arși. Nu a făcut niciun program de studii universitare de specializare avansată în arsuri la facultățile de medicină românești, deși oportunități de colaborare cu universități străine au fost. Ba, mai mult, prin mașinațiuni demne de o anchetă serioasă a unui inexistent DNA funcțional, România a renunțat la proiectul construirii singurului centru de arși pentru adulți din București, care avea deja finanțarea aprobată (la Spitalul Bagdasar Arseni). Primarul Daniel Băluță, secretarul de stat Raed Arafat, managerul de la Bagdasar Arseni și unii funcționari din Ministerul Sănătății știu mai multe despre asta dar DNA, care, din informațiile mele are primite sesizări pe acest subiect, nu-i deranjează cu întrebări. S-a mai vorbit public despre toate astea și… nimic”, acuză Mihai Grecea, în dialogul cu HotNews.
„O țară de oameni întregi la minte ar fi reparat în nouă ani – nouă ani!! – ce nu a mers bine în 2015 când s-a întâmplat tragedia de la Colectiv. Ar fi stabilit în justiție atât cauzele dezastrului cât și ale hecatombei victimelor decedate cu șanse în urma intervenției catastrofale după incendiu a sistemelor de gestionare a situațiilor de urgență și a sănătății publice. Ar fi stabilit vinovățiile, ar fi pedepsit vinovații și ar fi pornit acțiuni concrete pentru evitarea unor posibile dezastre viitoare”, mai spune supraviețuitorul incendiului de acum 9 ani.
Câți pacienți mari arși are România și de ce nu are unde să îi trateze?
Aproximativ 10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arăta într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro.
„Sunt cifre care ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”, spune Mihai Grecea, care a lucrat, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății, la elaborarea raportului din anul 2021.
În jur de 1.400 – 1.500 dintre acești pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată, care nu sunt disponibile în România.
Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Sănătății.
În România sunt în construcție, în acest moment, 3 centre pentru mari arși: la Timișoara și Târgu Mureș (ambele pentru pacienți adulți) și unul la Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu din București (pentru copii). Anul trecut, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că centrele vor fi gata în 2025.
Construcția de centre pentru mari arși era promisă de autorități încă din anul 2014. Inițial s-a vorbit despre 4 centre – inclusiv unul pentru pacienți adulți în București, la Spitalul Bagdasar Arseni. Centru care nu a mai fost construit.
„A fost multă birocrație, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”, explica, în 2018, ministrul Sănătății de la acea vreme, Sorina Pintea, motivele pentru care centrele de arși promise de autorități au rămas doar pe hârtie.
HOTNEWS
