Aproximativ două milioane de români își serbează ziua de nume mâine, 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Această sărbătoare are o semnificație profundă în tradiția ortodoxă, având în vedere contribuțiile esențiale ale celor doi sfinți la răspândirea creștinismului și consolidarea Bisericii.
Sfântul Constantin, cunoscut și sub numele de Constantin cel Mare, a fost fiul împăratului Constantius Chlorus și al Elenei. S-a născut pe 27 februarie 272 în cetatea Naissus, orașul Nis din Serbia de astăzi. Constantin este renumit pentru Edictul de la Milano din anul 313, care a legalizat creștinismul și a permis libertatea de cult în Imperiul Roman. De asemenea, el a convocat și prezidat Primul sinod de la Niceea în 325, care a fost esențial pentru stabilirea fundamentelor dogmatice ale creștinismului.
Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci, pe care a găsit-o în Ierusalim. Ea a fost o mare susținătoare a creștinismului, contribuind la construirea mai multor biserici și promovarea cultului creștin în întregul Imperiu Roman. Sfânta Elena este venerată pentru evlavia și zelul său religios, având un impact durabil asupra Bisericii și creștinilor de pretutindeni.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
De Sfinții Constantin și Elena, românii au grijă să respecte anumite tradiții și obiceiuri. Bujorul este considerat simbolul armoniei, astfel că se spune că este bine să aduci în casă aceste flori pe data de 21 mai. De asemenea, femeile tămâiază în casă și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele. În această zi de mare sărbătoare, românii obișnuiesc să meargă la biserică pentru a participa la slujbă.
Potrivit tradiției, aceștia trebuie să ducă bujori sau flori de lămâiță, precum și dulciuri făcute în casă. De asemenea, pentru a alunga necazurile și duhurile rele, oamenii din anumite regiuni ale țării obișnuiesc să aprindă un foc mare în ziua în care sunt cinstiți Sfinții Constantin și Elena. Se spune că focul are rol purificator și îi protejează pe cei ai casei, dar și animalele. Aceste obiceiuri și tradiții contribuie la păstrarea unei legături strânse cu spiritualitatea și la consolidarea identității culturale și religioase a românilor.
sursa foto: Parohia Constantin-Elena
