România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la intenția de vot în rândul tinerilor pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, potrivit unui sondaj dat publicității de Comisia Europeană. 78% dintre cei intervievați din rândul tinerilor cu vârste între 15 și 30 de ani spun că vor merge să voteze. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul celor 27 de țări UE, în timp ce media europeană este de 64%. De notat că în unele țări europene, tinerii pot vota de la vârsta de 16 ani.
România este urmată în clasament de Portugalia cu 77% și Belgia cu 69%
Ponderea votanților potențiali este mai mică în Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În Bulgaria, Letonia, Luxemburg, Malta și Țările de Jos, mai mult de unul din cinci respondenți a răspuns că nu va vota, deși este eligibil (între 21% și 31%).
Aproximativ unul din doi (49%) dintre tinerii europeni intervievați declară că au luat măsuri pentru a schimba societatea, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un miting sau trimiterea unei scrisori unui politician, în ultimul an. În nouă state membre, cel puțin 50% dintre tineri răspund că au întreprins o acțiune în ultimul an pentru a schimba societatea.
Ponderea cea mai mare este observată în România (57%), în timp ce cea mai mică se înregistrează în Cipru (31%), Luxemburg (33%) și Suedia (34%).
Sondajul a fost realizat online, în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. Atunci când tinerii din întreaga UE sunt întrebați cât de familiarizați sunt cu modalitățile de implicare în UE, 46% declară că sunt la curent cu alegerile europene. Aproximativ un sfert (24%) sunt familiarizați cu canalele de socializare și site-urile web ale UE – de exemplu, Portalul european pentru tineret.
Ce politicieni urmăresc tinerii pe social media
În acest context trebuie menționat ce politicieni urmăresc tinerii pe social media, atât în România cât și în alte țări europene. Potrivit analizelor realizate de jurnaliștii din proiectul european ENTR dar și altor studii publicate, platforma chinezească TikTok este sursă de informație principală pentru tineri în multe țări din Europa. Mulți politicieni, inspirați de influencerii Gen Z, încearcă să atragă electoratul tânăr, iar cei mai bine reprezentați au ajuns să fie politicieni cu mesaje extremiste.
Junraliștii ENTR au căutat pe Tiktok cei mai urmăriți lideri ai partidelor din România, Germania, Franța și Bulgaria și au alcătuit un top. Acolo unde liderii nu aveau cont de TikTok, am ales liderii grupului politic din cele două camere ale Parlamentului național.
În România, în topul liderilor de partide cei mai urmăriți de pe TikTok câștigă de departe extrema dreaptă. George Simion (AUR) are 413.000 de urmăritori și Diana Șoșoacă (SOS), peste 271.000. Ambii sunt cunoscuți pentru retorica eurosceptică și antisistem.
În Franța, Jordan Bardella, șeful partidului Rassemblement National are peste un milion de urmăritori pe TikTok și este cel mai urmărit lider de partid. Formațiunea sa este cunoscută pentru retorica anti-imigrare și pentru poziția pro-Kremlin.
În Germania, cei mai urmăriți sunt Ulrich Siegmund, Alice Weidel și Tino Chrupalla de la Alternative für Deutschland (AfD). Cei trei însumează peste 710.000 de urmăritori. AfD este cunoscut pentru euroscepticism și politicile anti-imigrație.
Bulgaria deschide topul cu Kostadin Kostadinov, liderul partidului de extremă dreapta Văzrajdane. Partidul este al treilea grup politic din Parlamentul de la Sofia și este văzut ca o grupare prorusă, xenofobă, antisemită și ultranaționalistă.
